Plângi Românie (Lyrics)

Măi codrule… măi frumos
Cum te-au tăiat de jos…
Patrie, pământ de dor
Te-ai stins ca un biet fior.

Din grădina de smarald
Unde sângele era cald
Ai ajuns… pământ pustiu
Plâns de mort și neumblat de viu.

Au venit hoții în frunte
Să ne lase fără munte!
Au prădat făr’ de rușine
Rădăcina din vechime…
Rădăcina neamului ăsta sfânt
Ne-au lăsat doar cu mormânt!

Cei ce cred că ne conduc
Numai jale ne aduc
Pe bucăți ei ne-au vândut
Tot ce-am fost și am avut!

Eeei, din paradis ai fost desprins
Dar lumina ți s-a stins!
Ai ajuns un ciot nescris…
Un blestem dintr-un vis!
Ne mănâncă străinii de vii
Și pe mamă, și pe fiii…
Ooo, patrie… ciot nescris!

Ne-au vândut străinilor pe nimic
Să fim slugă la un nimic
Și s-a prăbușit o țară…
Sub nepăsarea ce ne-omoară!

Sub greutatea neagră, rea
Ce s-a lăsat peste ea…
Toți privesc și nimeni n-are
O lacrimă de durere mare
Doar tăcere și blestem
Peste neamul ce-l pierdem.

Rămășiță dintr-un rai
Nici un glas nu mai ai…
Doar un urlet de caval
Peste ciotul de pe deal.

Ooo, patrie… ciot nescris…
Cum te-au strivit…
Cum te-au vândut…