Oximoroane (Lyrics)

Pășesc pe nisipul ce curge-n tavan
Opresc un ceasornic pierdut într-un an

Aud cum răsună un glas mut și clar
Arunc un bilet într-un plic fără dar
E ordinea oarbă în tot ce-i bizar
Auuu, auuuu, auuuu

Mă scald în oglinda ce n-are reflex
Dezleg un mister ce-a rămas un complex
Citesc pagini albe cu litere vii
Sunt tânăr de veacuri, bătrân de copii

Trăiesc adevărul unor fantezii
Mă pierd în răspunsuri fără întrebări
Pe drumuri închise spre alte zări
Un haos linistit în tot ce simt

O lumină oarbă în care mă mint
Sunt sclavul ce zboară
Sunt cerul de argint
Auuu, auuuu, auuuu

Deschid ferestre în ziduri de fier
Găsesc tot ce am în tot ce mai sper
E frigul ce arde, e focul ce-ngheață
Sunt masca ce poartă pe dedesubt față

Sunt moartea ce dă la o parte o viață
Culeg de pe jos nori de praf stelar
Înot pe uscat într-un mod voluntar
Ecorile strigă în peșteri de vis

Un iad ce se simte precum paradis
E totul deschis
Deși totul e închis
Mă-ntorc spre plecare, rămân la plecare

Sunt vinovatul ce n-a păcătuit niciun păcat
Mmm, Sub tălpi am abisul pe umeri am sori
Mmm, e dansul căderii în plinul de flori
Sunt mii de culori în nuanțe de nori

E un haos liniștit în tot ce simt
O lumină oarbă în care mă mint
E un haos liniștit în tot ce simt
O lumină oarbă în care mă mint

Mmm
Mmm