Alpha (2026) – Când Bollywoodul iese din șablon și te cucerește neașteptat

Dragi naufragiați de pe insula mea. Nu credeam că o să mă uit vreodată mai bine de 2h la un film “indienesc”, și totuși Alpha (2026) a reușit să mă cucerească de la primul până la ultimul minut.

Nu este un film perfect, și nici nu cred că există ala! Ce e perfect pt un privitor poate să fie imperfect pt un altul. Dar, e un film care te prinde și te ține captiv până la final.

Nu știu cu ce au reușit indienii să mă captiveze așa, pe o parte poate cu actorii, dar mai ales actrițele 🙂 pe de altă parte, cu povestea, sau poate regia, montajul, ori scenariul? Nici nu mai contează de fapt cu ce, ci doar faptul că a meritat tot timpul alocat vizionării.

Minusurile care zgârie ochii: de la dansuri la patriotism de duzină

Nu sunt un fan al filmelor bollywoodiene, poate și pt că sunt de-a dreptul tâmpiți cu dansurile și muzica lor inserată în orice producție, și nici acest Alpha (2026) nu se dezice, cu un singur moment de acest fel (bine că doar atât).

Filmul are și câteva minusuri, sau aproape minusuri; unele scene de luptă sunt sau se văd teatrale, efectele pe alocuri dau rateuri dar trecem și peste acest aspect. Cel mai jegos mi se pare și aici nu vorbesc doar de acest film… patriotismul ăsta oribil băgat așa cu bocancul în mintea privitorului. Exagerează puțin cam mult cu acest patriotism (și americanii o fac în draci) și sună ca și cum ei sunt buricul universului.

Paralela cinematografică și concluzia

Dincolo de micile minusuri, filmul merită aplauzele mele și nu-mi pare rău (decât la momentul de dans și muzică) de timpul alocat acestuia. Ce remarc acum la final, băi coreenii sunt miezul în industria cinematografică, dar nici indienii nu-s slabi deloc, și făcând o paralelă cu industria mioritică diferențele sunt de la cer la pământ. De, dacă promovăm rebuturi ca Anghel Damian… aşa ne trebuie.

Radiografia internetului și ecourile din culise

• Tabăra Pro: Dinamica vizuală și ritmul alert care țin privitorul conectat de la un capăt la altul.
• Tabăra Contra: Excesul de patriotism militant și efectele speciale uneori lipsite de rafinament tehnic.
• Concluzia generală: O producție ambițioasă care ridică ștacheta filmului comercial indian, în ciuda clișeelor specifice genului.

Verdictul Leo1Romania 9.5/10

Nota ridicată reflectă energia pură și curajul de a livra divertisment la scară mare, ignorând micile stângăcii tehnice care pălesc în fața intensității generale. Este genul rar de producție care reușește să transforme două ore și jumătate dintr-o seară oarecare într-o experiență memorabilă de cinema.

Sunt curios cine l-a mai văzut de pe aici și cum vi s-a părut. Lăsați impresiile voastre mai jos în secțiunea de comentarii!