La Casa de Papel (Fabrica de Bani) – Cum să furi miliarde și să devii vedetă în stil spaniol!

Băi nene, dacă vrei să vezi cum se face o aroganță la nivel mondial, te uiți la „La Casa de Papel„. E un serial spaniol de nota 8 ca realizare, dar care te face să te întrebi: „Băi, noi de ce nu putem să furăm măcar o sfoară fără să ne prindă la prima intersecție?”.

Profesorul și „grădinița” de infractori

Totul pleacă de la un tip, „Profesorul”, care pare că n-a ieșit din casă de zece ani și care a plănuit totul până la ultima scuză pe care o zici nevestei când întârzii de la bere. Omul e creierul, restul sunt… personajele. Și ce personaje! I-a botezat după orașe, probabil ca să nu uite de unde să ia avionul dacă iese nasol: Tokyo, Berlin, Nairobi, Denver (ăla cu râsul de zici că e o drujbă care nu pornește).

Planul e simplu: intrăm în Fabrica de Bani, printăm propriul cash (că doar nu suntem proști să-l furăm pe al altora, să ne batem pe firfirei) și stăm acolo până ne plictisim. Problema e că spaniolii ăștia sunt fierbinți rău, tată! Nu pot să stea cinci minute fără să se combine, să se certe sau să plângă pe umărul ostaticilor. E un amestec de telenovelă cu „Die Hard”, unde masca lui Dali a ajuns mai faimoasă decât ciorba de burtă la noi.

De ce e „al dracu’” de bun, dar totuși…

Serialul e jucat bine, n-ai ce să zici. Tensiunea e acolo, răsturnările de situație te fac să dai „Next Episode” de parcă ai degetul blocat pe telecomandă. Dar, ca orice lucru care se lungește, începe să apară și „maroul” de care vorbeam la alte filme. Mai o împușcătură în care nu nimerește nimeni nimic de la un metru, mai o salvare miraculoasă de zici că e regizată de scenaristul de la Clanul… noroc că spaniolii au mai mult talent la montaj și la pus muzica aia, „Bella Ciao”, care te face să vrei să ieși în stradă să furi și tu un bancomat, așa, de atmosferă.

Verdictul Leo1Romania: Nota 8.5/10

E un serial de nota 10 ca impact, dar cu o notă reală de 8.5, pentru că uneori o dau în telenovelă de-aia ieftină și te apucă somnul între două focuri de armă. Oricum, e „bijuterie” pe lângă toate mizeriile de care ne lovim zilnic pe streaming.

Voi ce oraș ați fi ales dacă erați în bandă? Eu aș fi fost „Baicoi”, dar probabil mă prindeau ăia la prima pauză de masă că stăteam prea mult la palavre. Hai să discutăm în comentarii: merită Profesorul titlul de geniu sau e doar un norocos cu ochelari?