Amintiri de pe Chiroiu 4: Între debutul lui Vladimir și „manevrele” din apă

Weekendul trecut am bifat prima ieșire la pescuit pe anul ăsta. O partidă care trebuia să fie una specială, de 24 de ore, din mai multe motive. În primul rând, era prima din 2026. În al doilea rând, și cel mai important, a fost partida de debut din viața nepotului meu, Vladimir, în vârstă de 10 ani.

Am plecat în formula asta de trei generații—eu, tata și puștiul—gata de o aventură lungă. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea de pe baltă și am fost nevoiți să strângem sculele mult mai devreme. Dincolo de finalul brusc, sunt câteva precizări importante de făcut, mai ales pentru cine mai are drum prin zonă.

Farmecul primei ieșiri cu un viitor pescar

Nu știu ce poate fi mai curat, mai enigmatic și mai plin de umor la pescuit decât să ieși pe baltă cu copilul sau cu nepotul tău pentru prima oară. Este o experiență de sine stătătoare, o stare care nu se poate compara cu nicio altă partidă de pescuit solitară sau între profesioniști.

Vladimir a fost atracția serii. A învățat să arunce cu undita la plută, a prins primii lui doi cărășei și a trecut rapid la nivelul următor: lanseta. A învățat tehnica de aruncare și a avut chiar și primul lui drill adevărat din viață cu „marea captură”… adică un alt cărăsel ceva mai curajos! Satisfacția de pe fața lui a salvat, într-un fel, tot weekendul.

Când telefoanele dor și apa ascunde secrete

Ziceam că am plecat mai devreme și am avut două motive solide. Primul, cel nefericit, a venit printr-un apel telefonic. Am aflat că tatăl bunului meu prieten, Mihai, încetase din viață. În secunda aia s-a tăiat totul. Nu mai aveam stare, nu mai aveam chef de pescuit, mintea îmi era deja la drumul înapoi spre București, la strâns sculele, schimbat haine și fuga la 30 de kilometri distanță, ca să fiu alături de prietenul meu în momentele astea grele.

Al doilea motiv se „cocea” deja în mine de ore bune. Destinația aleasă a fost Chiroiu 4. Prima partidă pe anul ăsta și prima dată când călcam pe această locație. Verdictul? O mare, de fapt o MARE dezamăgire!

Probabil vă întrebați ce am făcut eu pe post de pescar „bătrân”. Păi, ce să fac… la lansetele de feeder m-am uitat eu la ele și ele la mine toată seara de vineri, toată noaptea și toată dimineața. Niciun semn de viață. Și nu doar la mine—la NIMENI pe toată balta, deși erau destui pescari aliniați pe maluri.

Noroc cu undița. Mie îmi place stilul ăsta clasic, iar când pui o plută d-aia mișto, cu lumină pe timp de noapte, e o nebunie frumoasă foc. Am reușit să păcălesc vreo 20 de cărășei (pe jumătate dintre ei i-am aruncat înapoi) și vreo 5 pui de somn pitic. Când mă plictiseam, o mai lăsam pe mal, o mai băgam în apă după o oră, și tot așa, toată noaptea.

Dincolo de pescuit: de ce nu mă mai vede zona aia a doua oară

Per total, din punct de vedere al pescuitului adevărat, a fost un eșec uriaș. Aveam eu o bănuială mai veche legată de tot lanțul ăla de bălți comunicante și de prostul obicei al umblatului la nivelul apei. Pescarii cu vechime știu exact la ce mă refer.

Nu am să mai calc niciodată în zona aia. Și nu pentru că aș fi fost „furat” de administratori la taxă sau că am stat aproape degeaba pe mal ca restul „prostilor” care speră la minuni. Nu o fac pentru că o astfel de atitudine îmi sfidează inteligența. Și nu-s prost deloc. Când administratorii nu joacă corect, să-i păcălească pe alții. Pe mine nu mă mai prind acolo a doua oară.

Pe lângă comportamentul dubios al peștelui, balta e plină de verdeață, liane și agățătură în draci. Nu scriu lucrurile astea ca o „anti-reclamă”, ci ca să știți exact la ce să vă așteptați dacă vă bate vreodată gândul să mergeți pe Chiroiu 4. Din păcate, nu e singura locație unde se fac manevre și ciudățenii ca să devină peștele apatic, dar din fericire mai știu câteva locuri unde încă se joacă curat.

Următoarea ieșire—sper tot cu Vladimir—va fi pe un teren unde respectul pentru pescar încă mai contează.

Cu ce am rămas după partida asta? Cu o strângere de inimă pentru tatăl prietenului meu, dar și cu mândria că nepotul meu și-a făcut debutul pe malul apei, și l-a făcut cu dreptul.

Vă doresc să aveți parte de momente speciale alături de cei dragi pe malul apei, mai puține manevre din partea patronilor și, bineînțeles, fire întinse!